Traian și monotonia decizională

Dacă există un lucru la care sunt buni membri şi simpatizanţii PDL, acela este distracţia atenţiei publice. A început-o mai demult actualul preşedinte prin nişte hă-hăituri şi înjurături, o continuă azi până şi nişte consultanţi simpatizanţi într-o şedinţă de Consiliu Local.

Trecând peste faptul că şedinţa este publică, însă sala prea mică şi prezenţa a doar 4 scaune pentru public total neîncurajator, am reuşit să iau parte la o lecţie de comunicare a PD în Consiliul Local Municipal. Şedinţa a început cu o prezentare a celor de la firma maghiară care a realizat studiul tehnic al viitorului pod din Calea Romanilor. Podul nou, alipit de monumentul istoric, Podul Traian, a fost anunţat într-o manieră europeană: bi-lingvistic. Nu a contat că ce spunea consultantul maghiar şi ce traducea cel român era proiectat pe perete. Timp de 45 de minute, un subiect atât de important cum este afectarea acestui monument istoric datând de la începutul secolului, a fost dus în plictis şi monotonie de către cei care beneficiază de nişte bani frumoşi pentru studiul lor arhitectural.

O bună parte din presă a plecat. Mulţi dintre consilierii prezenţi începuseră discuţii în particular, multe pe lângă subiect. Ce este cert: strategia de comunicare a fost îndeplinită cu succes. Şi spun că a fost o stratagemă pentru că la aceeaşi metodă am asistat într-o dezbatere despre etnobotanice de la finele anului trecut. Tocmai când discuţia se îndrepta spre o concluzie concretă, fix atunci domnul consilier Schill (PD) începuse să povestească minute bune în şir despre valorile societăţii de astăzi şi teribilismul tineretului; nimic concret constructiv.

Mai mult, după ce au început discuţiile pe fondul problemei, s-a mai încercat distragerea atenţiei, folosind pe lângă metoda monotoniei, cea a divagării. "Spuneţi-ne care este indemnizaţia consilierilor din Budapesta?" chestionase consilierul Moşneag la întrebarea oarecum retorică a lui Claudiu Cristea: "Ar aproba o asemenea alipire de poduri municipalitatea din Budapesta?". Şi era retorică pentru că firma maghiară, beneficiară a unor fonduri bune, atât pentru proiectare cât şi pentru construcţie, era părtinitoare, subiectivă.

Ce am constatat după o şedinţă de CLM: cei de la putere preiau modelul PD de la centru. Pe lângă tehnica monotoniei, găsim şi reducerea la tăcere a celor care sunt vocali împotriva lor. Apariţia erorilor la numărarea votului a existat şi ea, iar nerepetarea acestuia dacă ar pune în pericol rezultatul eronat benefic lor, seamănă cu activitatea Robertei Anastase. Şi, oarecum, este de înţeles. PD s-a urcat pe valul simpatiei prin strigătelor lor împotriva corupţiei. Odată ajunşi în poziţiile coruptibile din care i-au dat jos pe precedenţii, nu îşi doresc alţi vocali care să îi dea pe ei jos de acolo!

Şi a funcţionat. Tehnica monotoniei, a divagării, a erorii intenţionate la vot, toate au dus la o concluzie pe cât de tristă, pe atât de nedreaptă: noul pod alipit de podul Traian se va construi. Bravo!