Spații arădene care au găzduit muzica

Spații arădene care au găzduit muzica

În călătoria noastră dedicată recunoașterii și conservării valorilor Aradului, am adăugat la portofoliul dezbaterilor organizate de Mișcarea Arădeană și spațiile arădene care au găzduit muzica, călăuziți de reputatul muzician Dorin Frandeș, dirijor și mulți ani director, al Filarmonicii arădene.

Acum două sute de ani, Aradul provincial de astăzi, 'dădea tonul' în multe domenii. Administrația habsburgică și colonizările germane din secolul al XVIII-lea aduseseră Aradul în sfera de influență a culturii și civilizației occidentale. În 1817 în orașul nostru își deschidea porțile Teatrul Hirschl care avea să fie primul teatru permanent, iar în 1833 - primul Conservator de pe teritoriul actualei Românii și al șaselea din Europa: după Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra, unde avea acces orice copil talentat între 7 și 15 ani, indiferent de etnie, religie sau statut social. Cursurile aveau o durată de șase ani și integrau studii de vioară, pian, violoncel, contrabas, armonie, teorie muzicală, cor și orchestră.

Intitulat 'Conservatorium der Gesellschaft der Musikfreunde', acesta a fost fondat la inițiativa Asociației Amatorilor de Muzică tocmai în scopul instituționalizării unui învățământ muzical de specialitate. Conservatorul a ființat pentru scurtă vreme în casa prim-pretoriului Peter Vanc pe strada Episcopului (str. Nicolae Bălcescu), după care s-a mutat pentru următorii 77 de ani pe strada Bisericii (str. Lucian Blaga) nr. 13. În perioada 1836-1890, adică 54 de ani, conservatorul l-a avut ca director pe Johann Hendl, un mare violonist vienez.

În 1890 este fondată Societatea Filarmonică, iar în 1913 se inaugurează, după proiectul arhitectului arădean Ludovic Szantay, maiestuosul Palat Cultural. În 1913, conservatorul este relocat la demisolul Palatului Cultural, după care, un an mai târziu, în casa lui Ludovic Szantay (casa maură de pe str. Episcopiei), unde rămâne până la desființarea sa de către autoritățile comuniste în 1948.

Palatul Cultural având o capacitate de 700 de locuri și una dintre cele mai bune incinte acustice din Europa a fost gazda concertelor lui George Enescu în trei rânduri: în 1922, 1943 și 1931, când reputatului compozitor român i-a fost acordat titlul de cetățean de onoare al Aradului.

Prestigiul orașului, dar și apetitul publicului pentru muzică au inclus Aradul de bonton de secol XIX în turneele marilor compozitori ai vremii. Franz Liszt, Pablo Casals, Johann Strauss Jr. și mulți alții, au concertat în sălile fastuoase ale Hotelului Crucea Albă, Hanului Trei Crai sau Teatrului Hirschl. La lista spațiilor laice care au găzduit muzica s-au adăugat ulterior: sălile de festivități ale Palatului Neuman, Palatului Andrenyi, Palatului de Justiție sau Palatului Administrativ, Vila Neuman, Sala Krispin, Cercul Militar, sala de spectacole a Complexului Minorit, sala de festivități a fostei prefecturi a comitatului (azi 'Iuliu Maniu').

În istoria audiției muzicale în Arad, cel mai important rol l-au avut însă spațiile liturgice aparținând tuturor denominațiilor creștine și evreieși, dat fiind că în aproape toate modalitățile de închinare, credincioșii intonează cântece de de slăvire a Divinității. În bisericile ortodoxe se cântă doar cu vocea umană, singurele instrumente care produc sunete fiind clopotele, cădelnițele și toaca. În bisericile catolice, protestante, reformate, evanghelice sau neoprotestante, muzica vocală este acompaniată, de regulă, cu ajutorul unui instrument muzical cu claviatură: orgă sau pian. Ulterior ele au adăugat instrumente cu corzi, instrumente de suflat sau de percuție. Unele dintre lăcașurile de cult din Arad, dintre care am aminti Domul Minorit, Biserica Roșie sau Sinagoga Neologă, și-au deschis porțile și în momente neliturgice, găzduind întâlniri ale oamenilor cetății cu muzica cultă.

Dintre cele mai frumoase spații destinate educației care au găzduit muzica amintim: Sala festivă a Liceului 'Moise Nicoară', Aula 'Ilarion Felea' a Institutului Teologic Ortodox, Sala festivă a Liceului 'Dimitrie Țichindeal',

În zilele noastre, învățământul muzical arădean este continuat de Liceul de Artă 'Sabin Drăgoi', iar activitatea Societății Filarmonice are un continuator de înaltă ținută artistică în Filarmonica de Stat din Arad înființată în 1948. Orchestra Simfonică și Corul Academic din Arad și-au câștigat de-a lungul timpului un prestigiu internațional. Pe lângă concertele săptămânale oferite publicului arădean în fiecare stagiune, au loc spectacole în locații alternative, cum sunt Parcul Eminescu, Piața Avram Iancu, Parcul Reconcilierii etc.

Muzica înseamnă educație, socializare, terapie, identitate culturală. Dar, într-o societate superficială și mercantilă ca a noastră, orânduită după legile vitezei și ale eficienței, ne rămâne adesea prea puțin timp de reflexie asupra valorilor autentice. Filarmonica de Stat din Arad, astăzi împuținată numeric are perspective incerte. Situația juridică disociată a clădirii, iminența suspendării activității culturale date fiind lucrările de reabilitare, absența unor politici coerente din partea administrației în ceea ce privește susținerea materială a instituțiilor culturale esențiale pentru comunitate și un management contestat ne pot priva în termen scurt de concertele săptămânale pe care publicul meloman le savurează consecvent în ultimii 65 de ani.

Administrația publică locală trebuie să înțeleagă că serviciile publice de cultură nu reprezintă o afacere, nici un privilegiu sau moft, ci unul dintre drepturile pe care noi, arădenii, le avem și pentru care plătim taxe și impozite.

Extras din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale. Art. 38, Al. (2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale: (...) (n) asigură conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sănătate, cultură, tineret si sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor si protectia civilă, de sub autoritatea sa, urmăreste si controlează activitatea acestora (...).

O continuare a tradiției Filarmonicii este determinantă și pentru păstrarea rangului municipiului, și pentru competiția de cetate a culturii europene la care tocmai s-a înscris pentru 2021.

Artiștii Filarmonicii arădene fac apel de urgență către societatea civilă pentru a interveni pe lângă Administrația publică locală înainte de a fi prea târziu. Mișcarea Arădeană participă.

Cine pledează alături de noi pentru păstrarea Filarmonicii de Stat?