Milan Tabaković - unul dintre cei mai prolifici arhitecți ai stilului secession

Milan Tabaković

V-ați întrebat vreodată, parcurgând la pas Aradul, ce arhitect se face ”vinovat” de splendoarea Catedralei Romano-Catolice? Sau cine ne-a lăsat în dar Palatul Neuman, Palatul Liceului Economic, Palatul Sârbesc, Templul Masonic sau Palatele ce adăpostesc azi Spitalul de Pediatrie, Spitalul ORL sau Spitalul TBC? Ei bine, e vorba de același arhitect, Milan Tabaković, care, la începutul secolului trecut, în ”competiție” cu Ludovic Szántay, dăruiau Aradului palat după palat, construindu-i fața de astăzi. 

Cu viața și opera lui Tabaković, istoricii arădeni n-au fost prea darnici, nu ne-au dăruit nici o carte, astfel că știm mult prea puțin. De aceea, vineri, la Serile Mișcării Arădene, i-am redescoperit povestea, avându-l ca invitat special pe domnul ing. Bojidar Panici, într-un cadru deosebit, Biserica Romano-Catolică ”Sfântul Anton de Padova”, pentru care avem a mulțumi Parohiei Romano-Catolice Arad-Centru și prea-cucernicului părinte Blénessy Robert.

Milan Tabaković, unul dintre cei mai renumiţi arhitecţi arădeni, este autorul unei opere arhitecturale impresionante. Timp de peste 50 de ani, din 1891 si până în 1944, a proiectat si construit numeroase imobile cu destinaţii din cele mai diverse: biserici, şcoli, spitale, teatre, cinematografe, banci, cazarmi militare, clădiri administrative, comerciale şi de locuit, pe un întins teritoriu geografic, în localităţile care aparţin astăzi Ucrainei, Ungariei, României, Slovaciei şi Serbiei. Dar cel mai mult a construit în orașul natal Arad. 

Academia Comercială (azi Colegiul Economic), Palatul Neuman, Palatul Cenad, Palatul Földes (azi Farmacia Grozescu), Palatul Sârbesc, Teatrul de vară (demolat 1939), Casa Națională a Românilor din Pârneava (azi Casa Pușkin), Biserica Romano-Catolică ”Sfântul Anton de Padova”, Templul Masonic, Spitalul de Pediatrie, Școala de Băieți (azi Spitalul O.R.L.), Palatul Tribunei, Vila Ödön Nachtnebel (casa cu mozaic aurit), Casa Șt. Cicio-Pop, Școala de fete (azi Spitalul TBC) și multe altele ... până într-o sută de clădiri, poartă semnătura marelui arhitect.

Timp de patru decenii (1891-1930), Milan Tabaković a fost cel mai marcant reprezentant al comunităţii sârbe din Arad, de care a fost puternic ataşat. Un adevărat poliglot, cunoscător al mai multor limbi de circulaţie internaţională, Tabaković a fost mereu la curent cu tot ce apărea nou în literatura de specialitate din Austro-Ungaria, Germania, Franţa. În funcţie de destinaţie, de zona geografică şi tradiţiile locale, dar mai ales de gusturile comanditarilor, Tabaković a proiectat şi construit în diferite stiluri arhitecturale: neo-baroc, eclectic, neo-gotic, renascentist, și este considerat unul dintre cei mai prolifici arhitecți ai stilului secession. ¹

Arhiva proiectelor sale se află în Novi Sad, alături de multe alte lucrări în faza de ofertă, printre care și oferta pentru clădirea Palatului Cultural din Arad.

Deși aflat în vârful elitei din Arad, hotărăște în 1930, să se mute împreună cu familia la Novi Sad în Serbia, unde, împreună cu fii săi și-a construit o casă. Fie că a dorit să fie îngropat pe pământ sârbesc, fie că a dorit să fie aproape de restul familiei care emigrase după război în Iugoslavia, alegerea sa avea să-i asigure o bătrânețe tihnită. ”Când a părăsit Aradul, plecarea sa însoțită de sinceră părere de rău a orașului natal, a fost marcată de o serie de articole apărute în presa locală, articole vibrând de căldură, amintind virtuțile, talentele și aportul lui Milan la dezvoltarea și sistematizarea Aradului.”

A murit în 10 septembrie 1946 și este îngropat în cimitirul Almaș din Novi Sad. Grație fiului său, George Tabaković (1897-1971) – cel mai mare arhitect modern din Serbia², profesor la Academia de Arte din Novi Sad – numele  Tabaković este astăzi un nume reputat în Serbia. Începând cu 1994, Asociația Arhitecților din Novi Sad oferă anual tinerilor din Vojvodina ”Premiul Tabaković” pentru realizări excepționale în arhitectură, literatură, critică și voluntariat.

Ce glorios era Aradul odinioară! Ne mândrim și azi cu ce s-a zidit acum mai bine de un secol. Și vorbim despre trecut pentru că încercăm să propunem comunității acest model: cel al excelenței în tot ceea ce are legătură cu Cetatea. Trebuie să re-învățăm să avem așteptări ridicate, așa cum arădenii aveau așteptări mari de la personalitățile vremii.

Bibliografie:

Lucrarea domnului ing. Bojidar Panici”Arhitectul Arădean Milan Tabacovic”

¹ http://www.biserka.in.rs/page68.html

² http://graditeljins.wordpress.com/graditelji/dorde-tabakovic/

Poze: Iza Pal și Popa Romeo