Board, CLC, CLM

În urmă cu ceva vreme câțiva arădeni constituiau Consiliul Local Civic care se auto-declara ca fiind un „forum cetățenesc destinat dezbaterilor publice și dialogului cu autoritățile locale”. Nu am comentat în nici un fel la acea vreme evenimentul, în joc fiind anumite sensibilități (orgolii?)... provinciale. Am salutat inițiativa și am participat la festivitatea de deschidere.

Zile trecute, primarul anunța constituirea Board-ului Aradului ca „un organism consultativ”. Board-ul ar urma să „reprezinte interesele arădenilor într-un dialog al viziunilor cu administraţia locală” cel puțin așa rezultă din declarațiile făcute presei la început de drum.

Ambele inițiative par lăudabile. În timp ce prima vine de jos, din partea societății, clamând lipsa de dialog și dezbatere, cea de-a doua vine din partea puterii locale încercând parcă să acopere această lipsă.

Vor reuși cele două inițiative să construiască foruri de dialog și dezbatere? Nu cred. Și asta pentru că adevăratul for de dezbatere trebuie să fie Consiliul Local - forul colectiv ales de cetățeni. Nu poate Board-ul să „reprezinte interesele arădenilor” întrucât îi lipsește legitimitatea conferită de alegeri. E greu de construit un consiliu paralel, fie el și civic, întrucât nu are putere legiuitoare locală. Oricât de blamate ar fi astăzi, în România, forurile colective alese (Parlament, consilii) ele sunt inima democrației.

Departe de mine gândul că cele două inițiative ar fi inutile. Privind însă întregul tablou (the big picture) nu pot să nu remarc că mai de folos ar fi ca societatea civilă să se întrebe de ce Consiliul Local nu e o adevărată Agora? Mai util pentru Arad ar fi dacă primarul ar renunța la practicile dictatoriale și anti-democratice de subminare a autorității și funcțiunii Consiliului. Dacă ar permite (prin mecanismele de partid) o dezbatere reală în Consiliu și nu și-ar umili proprii colegi pedeliști și udemeriști prin transformarea acestora în androizi care ridică mâna automat fără putința propriei opinii.

Consiliul Local trebuie să fie adevăratul for de dialog și dezbatere. Așa a fost cândva, așa trebuie să fie într-o societate democratică. Dacă acest lucru se va întâmpla, orice forum cetățenesc, board sau consiliu civic își vor găsi cu adevărat locul în peisajul public arădean. Cât timp Consiliul Local nu funcționează acestea vor agrava boala sistemului întreținând iluzia dezbaterii... în afara dezbaterii.

* * *

Câteva observații asupra ultimei inițiative, aceea a așa zisului Board al Aradului:

• „Nu aş vrea să fie considerat board-ul primarului, ci board-ul orașului” spune primarul. Membrii sunt numiți sau revocați de primar, deci este al primarului.
• „Eu voi fi președintele executiv” postulează Falcă. No comment.
• Ședințele se desfășoară cu ușile închise. E credibilă o asemenea inițiativă în lipsa transparenței? Consiliile locale sunt obligate prin lege să își desfășoare ședințele în mod public.
• Nici unul dintre membrii board-ului nu este arhitect. Masacrul urbanistic la care este supus Aradul în numele „dezvoltării” cere redarea autorității și demnității arhitecților.