Acest site este arhivat. Toate funcționalitățile interactive sunt dezactivate.

Judeţ apatic, politicieni mărunţi

Aradul are doi-trei politicieni, nu mai mulţi, care îşi merită această titulatură. În rest, oameni care au intrat în politică pentru a-şi găsi un rost.

Generația de politicieni a începutului anilor '90 a fost dominată de diletanți. Poate că veneau înspre viața politică plini de ambiții, de bune intenții, dar amatorismul, politica făcută după ureche, le-a marcat activitatea. Și a marcat, în rău, și viața comunității noastre. Dacă am reitera numele politicienilor din anii '90, ba chiar și de la începutul mileniului, am constata că multe nu ne mai spun nimic sau ne stârnesc ilaritate.
Ciudat este că nici acum, după două decenii de exercițiu în democrație, nu avem politicieni de anvergură. În PSD Arad nu găsim măcar un nume care să fie urmărit cu interes de arădeni. Intrarea intempestivă a lui Ciprian Luca în rândurile social-democraților părea să fie începutul formării unei pepiniere. Iată că nici n-a început bine și a eșuat. Este el o victimă a rezistenței forțelor anacronice din partid? Nu știu. S-ar putea să fie victima propriei nerăbdări. A faptului că a vrut să ardă etape, luând totul pe cont propriu. Oricum, a fost izolat în PD, acum în PSD, ceea ce ar trebui să-i dea serios de gândit.
Nici în PNL Arad nu putem remarca un tânăr cu viitor în politică. Speranțele de ieri sunt dezamăgirile de azi. Tiberiu Dekany era o promisiune și iată-l ajuns la periferia politicii. Frații Țolea, Adrian și Dacian, au ajuns în curtea PD-L (unde nu prea au loc să se remarce, din cauza rândului din față). Țărăniștii i-au lansat pe Claudiu și Adela Cristea, pe Cosmin Galu... Poate soarta nefastă a partidului, poate nehotărârea lor, lipsa de intuiție i-a adus între parantezele politicii. Totuși, orientarea spre Mișcarea Arădeană, din care a reușit să facă o voce calificată a Aradului, ar putea fi colacul de salvare de care să se agațe Claudiu Cristea. PD-L? Pare un club închiriat și închis, în care cu greu mai poate accede cineva, iar ca să se afirme este și mai greu, dacă nu imposibil.
Într-un cuvânt, mare penurie de oameni valoroși în politica arădeană. Trecutul n-a lăsat nimic în urmă, prezentul e subțire, iar viitorul nu se întrevede.