Democraţia locală funcţională
Democraţia funcţională este rezultatul întâlnirii a două idei principale: aceea că treburile publice ne privesc în mod direct şi în egală măsură pe toţi şi aceea că într-o democraţie fiecare contează.
De aceea, democraţia funcţională asigură fiecăruia posibilitatea de a decide, după puterile sale şi în limitele stabilite de lege, cu privire la bunul mers al treburilor publice.
Într-o democraţie funcţională, alegătorul are o reală autoritate asupra celui ales iar alesul este ţinut să respecte programul pe care l-a prezentat alegătorilor săi şi în baza căruia a primit mandatul de la aceştia.
Astfel, alesul este responsabilizat datorită unei reale apropieri între el şi alegătorul său.
Şi, întrucât este aleasă în mod politic - adică prin votul fiecăruia, administraţia devine mai mult decât un simplu aparat tehnic prin care se asigură bunul mers al treburilor publice.
Administraţia devine oglinda în care se reflectă, cu spirit civic, democraţia locală şi funcţionarea ei normală.
Şi ne deranjează că, în ciuda declaraţiilor ei, actuala clasă politică refuză dezvoltarea democraţiei funcţionale la nivel de teritoriu.
De exemplu, pentru actuala clasă politică apropierea dintre ales şi alegător se rezumă la introducerea votului uninominal sau la reducerea numărului celor aleşi.
În opinia noastră această apropiere nu se va putea realiza în lipsa unor instrumente juridice specifice – instrumente ce ţin de ABC-ul oricărei democraţii funcţionale - şi care sunt menite să ducă la responsabilizarea efectivă a celui ales şi implicit la creşterea eficienţei actului administrativ.
Ne referim aici în special la posibilitatea alegătorului de a-şi revoca alesul chiar în timpul în care acesta îşi exercită mandatul şi nu doar din 4 în 4 ani, cu ocazia alegerilor.
Ne referim la eliminarea conflictului de interese, la necesitatea unei legi a lobby-ului sau la posibilitatea practică nu doar teoretică a alegătorului de a avea iniţiativă legislativă locală sau de a utiliza referendumul local.
Democraţia locală funcţională înseamnă şi posibilitatea alegerii prin vot nu doar a primarului sau a consilierilor municipali ci şi a comandantului poliţiei, a preşedintelui tribunalului sau a procurorului şef.
Regretăm că aceste instrumente nu fac încă parte din sistemul nostru legislativ sau că unele dintre ele ca legea transparenţei, declaraţiile de avere sau concurenţa neloială sunt ignorate cu voioşie.
În Grecia veche, acolo unde s-a născut democraţia şi a prins chip spiritul civic, IDIOTES era considerat acela care nu participa sau era ţinut să participe la bunul mers al treburilor publice.
Şi nu dorim să fim consideraţi nici în accepţiunea antică a termenului şi cu atât mai puţin în accepţiunea sa modernă, idioţi.
De aceea Mişcarea Arădeană va sprijini orice iniţiativă sau atitudine civică, culturală ori politică menită să ducă în mod real la dezvoltarea şi funcţionarea normală a democraţiei locale.
Aşa cum ar trebui să facă orice administraţie responsabilă.
Credem că aceasta este una dintre căile prin care putem să atingem scopul pe care ni l-am propus: acela de a proteja, respecta şi promova Aradul şi valorile sale.
Adică de a face din Arad casa noastră.
în urmă cu 6 ani 12 săptămâni
în urmă cu 6 ani 12 săptămâni
în urmă cu 6 ani 13 săptămâni
în urmă cu 6 ani 14 săptămâni
în urmă cu 6 ani 14 săptămâni
în urmă cu 6 ani 21 săptămâni
în urmă cu 6 ani 22 săptămâni
în urmă cu 6 ani 23 săptămâni
în urmă cu 6 ani 28 săptămâni
în urmă cu 6 ani 28 săptămâni