Arhitectura Aradului pentru liderii de mâine

Sâmbăta trecută, la sediul Mișcării Arădene a fost subliniat din nou caracterul care dă unicitate Academiei Arădene de Lideri: aspectul local. Tema sesiunii din luna iulie a fost "Arhitectura Aradului".

Acest modul a avut 3 invitați speciali și anume:

• Alexandru Nagy-Vizitiu, președintele asociației Pro-Urbe
• Lucian Țidorescu, pictor și restaurator
• Claudiu Cristea, fiul arhitectului Miloș Cristea

Ziua a început cu o parte practică, fiecare dintre participanți fiind încurajați să expună în desen cum vede fiecare o locuință ”minimală”. Însă ceea ce a animat sediul Mișcării a fost discuția dintre invitați și participanții la programul de dezvoltare personală și profesională, care a început cu mărturia domnului Nagy-Vizitiu:

arhitectura nu este făcută ca să fie fotografiată

O serie de astfel de dezvăluiri au continuat cu ”PVC este un material extraordinar, dar nu utilizat la clădiri vechi”, ”perioada arhitecturală 1900 este nerepetată în istorie” sau ”la acea epocă a fost un act de curaj să construiești o fațadă fără ornamente”. Președintele asociației care protejează patrimoniul imobil al orașului nostru, a prezentat viitorilor lideri arădeni cum noțiunea de casă inteligentă există încă de la începutul secolului trecut, odată cu apariția unor clădiri noi cum este sunt casele de raport (adică de închiriat); ce e drept, exista și o cerere la acea perioadă.

Claudiu Cristea crede că se pleacă greștit de la premisa de ”fațadizare” pentru a declanșa o cerere, adică stratul superficial al unei clădiri. Adevărata prioritate este aceea de a readuce revalorizarea interesului economic și comercial față de clădiri. Fiul arhitectului Miloș Cristea crede că se va ajunge la un avans în domeniul îngrijirii clădirilor dacă proprietarul devine proprietar în adevăratul sens al cuvântului, să fie el interesat din punct de vedere economic de felul în care îi arată clădirea și fațada.

Lucian Țidorescu nuanțează această opinie afirmând că fațada este importantă pentru că tocmai ea oferă atmosfera romanțată și atitudinea oamenilor care vin în acea zonă în primul rând. Acesta dă exmplul propriu prin care restaurarea unei porți pe strada Stejarului, a determinat alți 4 proprietari din zonă să facă acest lucru cu porțile clădirilor lor.

Trăiesc pasiunea acestui oraș gândindu-mă care erau discuțiile celor care au construit clădirile.

Chiar dacă arhitectul Nagy-Vizitiu și mulți dintre arădeni primesc laude de la turiștii străini potrivit cărora orașul arată european, Aradul fiind invidiat mai ales pentru clădirile noastre deosebite, cu toate acestea NU avem atitudinea cetățeanului european.

Mețianu, subiect de dezbatere

Discuția a ajuns în mod inevitabil la strada Mețianu, recent renovata pietonală a Aradului. Dacă părerile privind funcționalitatea clădirilor și prioritizarea pe care trebuie să o aibe societatea când vorbim de protejarea patrimoniului arhitectural sunt împărțite, invitații și participanții la Academia de Lideri au căzut de acord asupra lipsei de profesionalism cu care s-a realizat lucrarea. Comparând cu începutul de secol, perioada când o bună parte din orașul nostru a fost construit, Lucian Țidorescu nu crede că cei care realizau atunci lucrările puneau atât de mare accent pe preț cum se pune astăzi: ”adică era mai ieftin la Praktiker sau la Dedeman?”

Domnul Nagy-Vizitiu spune că strada a fost de fapt restaurată, acolo fiind un pietonal încă de la nașterea străzii. Acesta concludă însă că ”Pietonalul -cum arată azi- mai bine nici nu se făcea.”

Un lucru neștiut de mulți, cu care sigur toți participanții vor rămâne în minte, este faptul că mereu s-a construit peste straturi anterioare de ciment sau piatră. Din 1900 acest lucru se tot petrece în Arad. Acum însă s-a exagerat prea mult! Palatul Cenad a ajuns astfel să fie ”îngropat” la vreo 60 de cm în pământ, față de poziția sa inițială.

Pompei s-a îngropat din cauza erupției Vulcanului. Noi ne îngropăm de bunăvoie