Săgeata verde

Săgeata verde

Istoria locală ne oferă o multitudine de subiecte pentru aducere-aminte. Și dacă 10 aprilie 1913 consemnează deschiderea primei căi ferate electrificate din țară, Calea Ferată Arad-Podgoria (C.F.A.P.), Serile Mișcării Arădene dedică Centenarului Săgeții Verzi evenimentul de vineri, 8 noiembrie 2013, de la orele 18:30, la Grand Boulevard (Palatul Neuman, B-dul Revoluţiei nr. 78), avându-l ca invitat special pe domnul Petru Cuvineanu, director tehnic al C.T.P. Arad.

La cumpăna secolelor (1875-1914), societatea europeană savura 'la Belle Époque' - o perioadă de pace, prosperitate și de frenezie a dezvoltării tehnologice, caracterizată de bun gust, bună cuviință și rafinament. Revoluția industrială adusese bunăstare și ridicase standardele de viață ale locuitorilor bătrânului continent. Noi moduri de transport, locomotiva cu aburi (1816, George Stephenson) și automobilul propulsat pe benzină (1886, Karl Benz) au făcut posibilă călătoria la distanță și înflorirea turismului și a afacerilor. 

Primele consemnări ale asocierii orașului de pe Mureș la tendințele pentru mobilitate ale umanității încep cu intrarea primului tren în gara Arad, în 25 octombrie 1858, venit pe relaţia Viena-Budapesta-Arad. Apoi, în 1891, când Johann Weitzer deschide la Arad o filială a Fabricii de Vagoane și Motoare cu sediul central în Graz. În 24 octombrie 1869 apare tramvaiul cu cai, prin înființarea Societății pe Acțiuni de Cale Ferată și Fabrica de Cărămidă, menită să asigure transportul urban pentru călători,  pentru mărfuri și materialele de construcție necesare unui oraș în plină dezvoltare. În 20 mai 1895 ia ființă 'Uzina Electrică' Arad pe amplasamentul actualei centrale pe hidrocarburi, proiectul și construcția fiind atribuite firmei Ganz Danubius Budapesta. 

La 11 noiembrie 1906 are loc deschiderea oficială a Căii Ferate Arad-Podgoria cu tracţiune benzo-electrică la iniţiativa privată a unor oameni de afaceri în scopul de a valorifica nevoile economice ale zonei Weinberg, podgoria Aradului - lucrările de construcție fiind executate prin contract de firma Henning, Hartwich & Co din Berlin. 

Calea ferată asigura o relaţie de transport între localităţile aflate în arealul cuprins între localitățile Radna şi Pâncota, cu un centru de ramificare în localitatea Ghioroc, spre municipiul Arad, având scopul de a ajuta ţăranii din Podgoria Aradului să-şi ducă mai uşor marfa la oraş.

Succesul comercial al acestei căi ferate şi solicitările de transport tot mai mari au impus, la doar șapte ani mai târziu, adoptarea tracţiunii electrice - o tehnică revoluţionară aflată la început de drum. Lucrările de proiectare și execuție sunt încredințate firmei Ganz-Danubius Budapesta, care introduce folosirea unor vehicole cu tracţiune electrică cu reţea de contact cu dublă izolaţie (premieră), montată pe stâlpi de beton prefabricaţi (stâlpii au fost primele construcţii de beton prefabricat din ţară) și având ca sursă de alimentare cu energie uzina electrică existentă în Arad. Automotoarele Ganz aveau să rămână întipărite în memoria colectivă sub numele de 'Săgeata Verde', deși la origine, ele fuseseră vopsite în gri.

Linia ferată a constituit în perioada interbelică un important factor de dezvoltare a zonei metropolitane, asigurând accesul locuitorilor ei la avantajele oraşului (şcoli, instituţii administrative și culturale), la piaţa forței de muncă și la piața de desfacere a produselor agricole din Arad. 

Povestea Săgeții Verzi - de la începuturi, la apogeul atins în 1955 (când traficul înregistrează un nivel de 46.000 tone de marfă şi de cca. 3,5 milioane de călători) și până în 1991, când se sistează definitiv activitatea CFAP – ne-o va relata cu generozitate domnul Petru Cuvineanu, care a contribuit în ultima vreme la tezaurizarea informațiilor legate de transportul arădean prin numeroase articole, înregistrări și cărți. Domniei sale și prietenilor de la Pro-urbe Arad, le mulțumim pentru disponibilitatea de a ne onora prin contribuția lor la documentarea necesară pregătirii acestui eveniment.

Dacă dintre restul vestigiilor istoriei industriale arădene nu ne-a mai rămas mare lucru, arădenii se pot mândri astăzi cu muzeul C.T.P. Arad din Ghioroc dedicat primei căi ferate electrificate, care păstrează echipamente originale din 1913, precum și câteva exponate funcționale, reconstruite cu meșteșug de către Fabrica de Vagoane Astra Arad în 1995 - rămase ca mărturie a capacităţii tehnice a începutului de secol XX în această parte a Europei.

Sunteți așteptați cu mare drag vineri, 8 noiembrie 2013, de la ora 18:30, să întoarcem o nouă filă din istoria orașului nostru.